Propuneri CSM:Preşedintele României nu poate refuza propunerile pentru funcţiile de conducere ale PÎCCJ, DNA şi DIICOT

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adus o serie de amendamente la proiectul de modificare şi completare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, printre care se numără şi cea privind imposibilitatea Preşedintelui României de a refuza propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar şi de procurori şefi ai PÎCCJ, DNA şi DIICOT.

CSM a înaintat Ministerului Justiţiei propunerile privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Unul dintre amendamentele aduse de CSM este cel care prevede că Preşedintele României nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul eliminând sintagma „decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii”.

„Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: ‘Art. 53 – (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic’. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)”, se arată în propunerea Consiliului.

În cazul funcţiilor de conducere pentru PÎCCJ, DNA şi DIICOT, propunerile ar urma să fie făcute de CSM şi avizate de Ministerul Justiţie şi nu invers, cum prevede legea în acest moment.

„Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins: ‘Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)’. (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1”, potrivit propunerii.

O altă propunere a CSM vizează posibilitatea participării la concursurile de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, arătând că ar trebui să fie necesară o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, mărind cu trei ani perioada propusă de Ministerul Justiţiei.

„La articolul 52, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: ‘(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv la Direcţia Naţională Anticorupţie sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au obţinut calificativul ‘foarte bine’ la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar, nu au avut abateri de la codul deontologic şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18 ani”, se arată în articolul propus de CSM.

CSM mai propune ca numirile în funcţie a adjuncţilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie să nu se mai facă prin concurs sau examen organizat.

Totodată, Consiliul propune desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare.

„Comisia (CSM-n.r.) propune desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare, sens în care în cuprinsul dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale legii de modificare şi completare se propune următoarea dispoziţie: ‘În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanţele militare se desfiinţează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale’. În mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispoziţiilor legale referitoare la instanţele militare şi parchetele militare, respectiv judecătorii militari şi procurorii militari”, se arată în propunerea CSM.

Sursa: Agerpres

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Close
Bine ai venit pe pagina noastra ! Da like doar daca iti place !
loading...